24 mai 2011

Si putin despre bruma la fizica

Bruma




Globul terestru conţine cantităţi enorme de apă în învelişurile lui externe. Atmosfera constituie unul dintre învelişurile planetei noastre, în care apa se găseşte în cantităţi apreciabile. În rocile de pe glob apa se găseşete până la o adâncime la care, din cauza temperaturii, trece sub formă de vapori. În litosferă apa se poate găsi sub formă lichidă sau gazoasă, atât liberă cât şi legată de anumite structuri cristaline.
Apa din atmosferă apare sub toate cele trei stări de agregare care o caracterizează:
a) stare gazoasă, sub formă de vapori, condiţionând umiditatea aerului
            b) stare lichidă, sub formă de picături foarte fine (în cazul ceţei şi al norilor) sau mai mari (în cazul burniţei şi ploilor);
            c) stare solidă, sub formă de ace fine de gheaţă şi fulgi de zăpadă
Circuitul apei în natură este influenţat de o serie de factori care condiţionează anumite procese fizice şi chimice din atmosferă, determinând umiditatea atmosferică şi chiar climatul unei regiuni. Aceşti factori care alcătuiesc baza circuitului apei în natură sunt: evaporarea, condensarea şi precipitaţiile.
Evaporarea este procesul natural prin care apa din hidrosferă, litosferă şi biosferă, în contact direct cu aerul atmosferic, se transformă în vapori, trecând în invelişul gazos al Pamântului.
Condensarea este procesul care are loc în atmosferă, unde surplusul de vapori ajunşi la saturaţie, la o temperatură scăzută se transformă în picături de apă, sau sublimează, sub forma unor mici cristale de gheaţă. Procesul de condensare sau sublimare pe sol se produce datorită atingerii stării de saturaţie a vaporilor de apă din aerul atmosferic din imediata vecinătate a solului, ca urmare a scăderii temperaturii aerului.În urma acestui proces se formează, atât pe sol cât şi pe obiectele de pe sol: roua, bruma, umezirea obiectelor, depunerile solide, chiciura şi poleiul.
           Roua se formează când sunt realizate condiţiile unei răciri suficiente prin radiaţie.
           Bruma se formează dacă în urma răcirii suprafeţei terestre temperatura aerului coboară sub zero grade, iar vaporii de apă ating saturaţia, astfel încât se produce sublimarea vaporilor de apă sub forma unor cristale fine de gheaţă. Obiectele pe care se formează roua şi bruma sunt caracterizate, din punct de vedere fizic, printr-o mică căldură specifică şi conductivitate termică redusă. În prezent s-a constatat că grosimea stratului de aer în care se formează roua şi bruma nu se limitează numai la câţiva metri ci cuprinde câteva sute de metri.
Depunerile solide reprezintă o crustă (cristalină sau granulată) care se formează în aceleaşi condiţii ca şi depunerile lichide, însă după o perioada de ger intens.
Bruma se formează atunci când vaporii din atmosferă se cristalizează pe sol şi pe obiectele cu care intră în contact. Cristalele de brumă, numite uneori şi chiciură, se formează când vaporii de apă din atmosferă trec în stadiul de cristale de gheaţă, fără a parcurge starea lichidă intermediară. Bruma apare în condiţii similare cu cele care duc la apariţia picăturilor de rouă, când temperatura este mai mare decât punctul de îngheţ.
Termenul desemnează şi apariţia unor temperaturi mai mici decât cea de îngheţ, care afectează plantele şi recoltele. În agricultură, termenul de „brumă” denumeşte îngheţarea apei în celulele plantelor, fapt care determină dilatarea acestora şi, prin urmare, distrugerea palntei.
Chiciura reprezintă o depunere de gheaţă cu structura cristalină, care se depune de obicei de ramurile copacilor, pe cablurile aeriene etc. Aceasta se formează fie pe calea sublimării vaporilor de apă (chiciura cristalină), fie în urma îngheţării picăturilor de ceaţă subrăcită (chiciura granulară); ambele procese au loc la temperaturi coborâte (până la -20 sau chiar -30°C) şi în condiţii de ceaţă. Spre deosebire de brumă, chiciura se formează în orice moment al zilei şi independent de starea timpului.
Precipitaţiile cuprind totalitatea produselor de condensare şi cristalizare a vaporilor de apă din atmosferă, denumite şi hidrometeori, care cad de obicei din nori şi ajung la suprafaţa pamântului sub formă lichidă (ploaie), solidă (ninsoare, grindină etc.), sau sub ambele forme în acelaşi timp (lapoviţă).

2 comentarii: